Page 9 - Demo

9Histologic, se %u00eenregistreaz%u0103 prezen%u0163a intradermic%u0103 a numeroase mastocite %u0219i eozinofile. O dermatoz%u0103 asem%u0103n%u0103toare a fost descris%u0103 la pisici Himalaya, Sphinx, Devon Rex %u0219i Siameze. Se apreciaz%u0103 c%u0103 predispozi%u0163ia genetic%u0103 are un rol important %u00een patogenez%u0103. Clinic, afec%u0163iunea poate fi considerat%u0103 o dermatit%u0103 papular%u0103 mastocitareozinofilic%u0103. Cadrul clinic, %u00een care evolueaz%u0103 urticaria pigmentosa felina este sintetizat %u00een tabelul 1.La Siameze (6 luni-4 ani) a fost eviden%u0163iat un subtip de mastocitom histiocitar, const%u00e2nd %u00een papule/noduli multipli pe cap/conchii, consisten%u0163i, de culoare ro%u0219iatic%u0103 ce involueaz%u0103 uneori spontan.Simptomele extracutanate asociate mastocitomelor feline sunt ulcerele gastrice/duodenale (induse de histamin%u0103) %u0219i defectele de coagulare (induse de heparin%u0103).Diagnostic Mastocitomul poate fi diagnosticat prin amprentare/punc%u0163ie cu ac sub%u0163ire. Uneori, mastocitele anaplazice, cu caracteristici histiocitare pot s%u0103 nu con%u0163in%u0103 granula%u0163iile citoplasmatice distinctive. Examenul citologic, care nu va suplini examenul histologic, efectuat din materialul celular de la nivelul leziunii, a limfonodulilor regionali %u0219i a m%u0103duvei osoase urm%u0103re%u0219te eviden%u0163ierea acumul%u0103rii de mastocite %u00een zonele men%u0163ionate (fig.2). Se consider%u0103 c%u0103 prezen%u0163a mastocitelor %u00eentr-un raport mai mare de 10/1000 este anormal%u0103. Materialul recoltat din mastocitoamele cutanate feline poate releva endocitoza hematiilor de c%u0103tre mastocitele maligne. Aceste pisici prezint%u0103 un num%u0103r crescut de mastocite circulante %u0219i felurite citopenii datorate infiltr%u0103rii m%u0103duvei hematogene %u0219i a fenomenului de eritrofagocitoz%u0103 ini%u0163iat de celulele maligne. Num%u0103r%u0103toarea complet%u0103 a elementelor sangvine se impune, pacien%u0163ii prezint%u00e2nd, %u00een anumite situa%u0163ii, pe l%u00e2ng%u0103 mastocitoza sistemic%u0103 (25% din totalul elementelor albe) %u0219i eozinofilie/bazofilie periferice. Mastocitemia este mai frecvent %u00eent%u00e2lnit%u0103 la pisici. Totodat%u0103, num%u0103r%u0103toarea ofer%u0103 date referitoare la o posibil%u0103 hemoragie/perforare gastrointestinal%u0103.Histologic, mastocitoamele sunt caracterizate de proliferarea difuz%u0103/multinodular%u0103 a mastocitelor. La c%u00e2ine, se %u00eent%u00e2lne%u0219te frecvent eozinofilie tisular%u0103, zone focale de degenerescen%u0163%u0103 a colagenului %u0219i leziuni vasculare (hialinizare, degenerescen%u0163%u0103 fibrinoid%u0103, vasculit%u0103 eozinofilic%u0103). Chiar %u0219i tumorile cu malignitate crescut%u0103 au un indice mitotic sc%u0103zut. Dup%u0103 caracteristicile histologice, Baba (2002) %u00eemparte mastocitoamele %u00een 3 categorii: 1. mature %u2013 mastocite rotunde/ovoide, uniforme, cu membran%u0103 bine conturat%u0103, nuclei uniformi/sferici %u0219i granula%u0163ii citoplasmatice mari, intens metacromatice; 2. intermediare %u2013 mastocite imature, nuclei mari cu forme de mitoz%u0103; 3. anaplazice %u2013 grad %u00eenalt de polimorfism celular, nuclei mari/veziculo%u0219i cu 1-3 nucleoli proeminen%u0163i, citoplasm%u0103 cu granula%u0163ii rare, imature %u0219i slab pigmentate. La pisici, se va evita confuzia mastocitomului cu alte tumori cu celule rotunde sau cu pl%u0103cile eozinofilice. Eozinofilia tisular%u0103 %u0219i degenerescen%u0163a colagenului %u00eenso%u0163esc rar mastocitomul felin. La pisic%u0103 (mai ales la Siameze), mastocitomul histiocitar are, adesea, aspect granulomatos, confirmarea (%u00een unele cazuri) f%u0103c%u00e2nduse doar electronomicroscopic, prin eviden%u0163ierea granulelor. Mastocitoamele feline sunt negative pentru triptaz%u0103 %u0219i eratic pozitive pentru chimaz%u0103. La c%u00e2ine, mastocitoamele sunt pozitive pentru vimentin%u0103, %u03b11-antitripsin%u0103, proteaza chymotrypsin-like %u0219i dipeptidilpeptidaza II. Studii recente relev%u0103 faptul c%u0103 la aceast%u0103 specie, c-kit constituie markerul IHC potrivit pentru evaluarea mastocitoamelor.Examenul radiologic este util %u00een special %u00een mastocitomul felin, la aceast%u0103 specie descriinduse frecvent splenomegalia. Pe l%u00e2ng%u0103 aspectul prezentat, examenul radiologic ofer%u0103 date legate de eventuala prezen%u0163%u0103 a unor metastaze pulmonare sau %u00een limfonodulii cavitari. La pisic%u0103, suspiciunea de mastocitom rezid%u0103 din voma cronic%u0103, asociat%u0103 unei splenomegalii marcate. Pentru confirmare se impune aspirarea de material celular, prin punc%u0163ie splenic%u0103, cu ac sub%u0163ire. Mai rar, mastocitoamele limforeticulare se pot cantona %u00een mediastin, implic%u00e2nd limfonodulii regionali %u0219i provoc%u00e2nd efuziune pleural%u0103.Prognostic%u00cen principiu, subiec%u0163ii cu mastocitoame de grad %u00eenalt vor supravie%u0163ui 18 s%u0103pt%u0103m%u00e2ni de la diagnostic, cei cu tumori de grad mediu - 28 s%u0103pt%u0103m%u00e2ni, iar cei cu tumori de grad redus - 51 s%u0103pt%u0103m%u00e2ni. Not%u0103m faptul c%u0103 gradul histologic (mai ales cele intermediare) nu reflect%u0103 %u00eentotdeauna comportamentul biologic (benign/malign). %u00cen cazurile de excizie incomplet%u0103, urmat%u0103 de radioterapie, aproximativ 77% dintre c%u00e2inii trata%u0163i pot supravie%u0163ui p%u00e2n%u0103 la 2 ani. Mastocitoamele localizate Fig.2. Mastocite maligne %u2013 punc%u0163ie limfonodal%u0103 cu ac sub%u0163ire x 1000, colora%u0163ie Diff - Quick